Ieri, la Parlament, Departamentele Consiliului National au organizat o noua dezbatere – de data aceasta in legatura cu Tratatul fiscal. Au participat numerosi specialisti in macro-economie, intre care Ionut Dumitru, presedintele Consiliului fiscal, profesorii Dan Daianu, Liviu Voinea, Daniel Barbu, Dan Armeanu, dr Ilie Serbanescu, dr Valentin Lazea – economist-sef la BNR, numerosi parlamentari.
Discutiile au fost extrem de interesante, nu le voi relua aici. Astazi, Bogdan Niculescu Duvaz, presedintele Departamentului de politica externa , a prezentat, in cadrul unei conferinte de presa, unele concluzii.
Incerc sa adaug insa cateva idei (Avantaje/Dezavantaje) la ceea ce am prezentat ieri – axat pe dimensiunea juridica -, pornind de la afirmatiile continute intr-un articol al lui Mario Monti, articol aparut ieri in presa internationala si in care afirma ca “stabilitatea nu poate fi impusa cu forta”.
Avantajele adoptarii Tratatului vizand disciplina fiscala in Zona Euro pentru România
Impunerea unei reguli fiscale de maxim 0,5% din PIB pe deficitul structural sau 1% din PIB pentru ţările cu ponderi mici ale datoriei în PIB
Poate creste sustenabilitatea datoriei publice din România. Aceasta a ajuns la 39% din PIB dupa metdologia interna, dincolo de pragul de sustenabilitate estimat la 37% din PIB. Viitorul nu arata foarte bine, in conditiile in care costul finantarii creste ca urmare a incertitudinii pe pieţele financaire externe iar rata de creştere economica este din ce in ce mai mica. Chiar si FMI a redus recent estimarea de crestere economica ptr 2012 de la 1,8-2,3% din PIB la 1,5-2% din PIB, ceea ce inseamna deja un minus de venituri bugetare de 0,1% din PIB adica minus 136 milioane euro fata de proiectia de buget pe 2012.
Impunerea regulii fiscale obligă la “zgarcenie” in cheltuielile publice, reducerea evaziunii, îmbunătăţirea colectării, prioritizarea investiţiilor etc. Ne obliga sa avem deficite bugetare mici/moderate ceea ce este bine pentru echitatea intergenerationala. Este bine sa mergem cu deficite mici pentru a nu lasa povara datoriilor pe cei ce vor veni dupa noi.
Reducerea volatilitatii macroeconomice şi sociale, în funcţie de ciclul electoral. Este bine ca bunastarea indivizilor va creste gradual dar sustenabil, in functie de productivitate si rata de crestere economica
Regula fiscală va creşte calitatea şi prudenţa politicilor bugetare, permitandu-ne sa adoptam politici anticiclice si sa nu mai promovam cheltuielile discretionare, de genul PNDI
Regula fiscala ajuta si politica monetară, care poate lupta astfel mai eficient cu inflaţia.
Dezavantajele prevederilor din Tratat
Putem fi ingrijorati de:
formularea bugete echilibrate sau in surplus IN FIECARE AN
1. Bugetul echilibrat trebuie sa fie o tinta pe o perioada de 3-4 ani, se spune de-a lungul unui ciclu economic (expansiune plus recesiune). adica in timp de exapnsiune merg cu surplusuri bugetare dar in timp de recesiune trebuie sa stimulez economia deci am nevoie de deficite. Altfel sunt prociclic in continuare. Deci, in niciun caz, buget echilibrat IN FIECARE AN.
2. Noi suntem o tara in dezvoltare. Trebuie sa fim foarte atenti cum restructuram cheltuielile publice. Mai putina risipa, inseamna mai multe investitii in educatie, sanatate, infrastructura, agricutlura etc. Altfel, vom fi condamnati la periferie. Si atunci trebuie sa VEDEM CE CATEGORII DE CHELTUIELI SA NU FIE LUATE IN CALCULUL DEFICITULUI > INVESTITII IN EDUCATIE, SANATATE, CERCETARE DEZVOLTARE SAU DEFICITELE DE LA BUGETELE DE PENSII?
3. Ganditi va ca datoria publica creste cu impumuturile facute in fiecare an pentru finantarea deficitului. Deci daca eu pun buget echilibrat in fiecare an inseamna ca raportul datorie publica / PIB se duce catre zero. PIB ul creste si datoria scade. Consideram atunci toata datoria ca fiind proasta sau doar pe cea nesustenabila? consideram ca tot ce face guvernul e prost si tot ceea ce fac pietele e ok?
Alte ingrijorari
- respectarea tintei de 0,5% din PIB pe deficitul bugetar structural presupune o ajustare continua pana in 2015-2016 pentru a se putea atinge acest deficit. Noi avem acum 3,7% din PIB deficit structural, cf prognozei de toamna a Comisiei Europene. In ultimii doi ani, am mers cu viteza de ajustare de 1,8% din PIB insa nu prea mai ai pe unde sa mai faci ajustare. Daca luam in considerare ca estimarile CE pentru deficitul structural sunt de 2,6% din PIB in 2012 si de 2,2% din PIB in 2013, inseamna ca posibilitatea noastra de a ajunge la 0,5% din PIB in urmatorii 4-5 ani este destul de redusa .
– e greu de comunicat catre public
exista diferente de nuanta intre specialisti cu privire la modul de calcul. Totusi, Comisia Europeană calculează de mult soldul bugetar structural prin două metode. Există şi alte metode, se poate face consensus index s.a. Nu trebuie să ne agăţăm de detalii pentru a pierde esenţa.
Propuneri
Concomitent cu respectarea prevederilor pactului trebuie sa venim cu o STRATEGIE DE STIMULARE A CRESTERII ECONOMICE. Fără sa stimulam sectoarele cu efectel puternice de multiplicare (mai ales sectoarele exportatorare) nu vom putea elimina dezechilibrele din bugetele publice si nici elimina presiunile determinate de finantarea acestora pe termen scurt
Este strict prioritar UN PLAN DE CREARE DE LOCURI DE MUNCA. Trebuie sa ne gandim la scaderea CAS mai degraba decat la mariri exagerate de salarii si pensii, la introducerea obligatorie a unui stagiu de 6 luni de practica la liceu si facultate in anii terminali, la masuri de stimulare a angajarii tinerilor (1 din 5 tineri este somer in Romania)
TREBUIE SCHIMBATA PARADIGMA IN ABSORBTIA DE FONDURI EUROPENE. Daca mergem cu ritmul de acum vom pierde cel putin 8 miliarde euro din fondurile europene. Mai punem si cele 3 miliarde euro pierdute din nevânzarea surplusului de certificate de CO2 si vedem ca Romania pierde resurse importante de finantare. Estimăm realist gradul de absorbţie a fondurilor europene de către România până în 2015, includem sumele rămase într-un Fond de Relansare Economică (alături de sumele neatrase de celelalte ţări de coeziune) şi îl folosim pentru finanţarea unor proiecte de conectare a României la reţelele transeuropene (sub coordonarea Comisiei Europene). Decat sa pierdem bani, mai bine ii folosim sub coordonarea CE.
Ar trebui poate sa gandim UN PACT POLITIC PENTRU ADOPTAREA MONEDEI EURO IN 2016 PLUS UN PROTOCOL referitor la gradul de indatorare. Pe langa regulile fiscale din tratat, sa introducem un plafon maxim privind ponderea datoriei publice în PIB la 40%. Putem institui si mecanisme corective de tipul protocol debt privind reducerea datoriei publice sub pragul de sustenabilitate.
Cred ca trebuie sa sustinem, in continuare, INTRODUCEREA COTEI REDUSE DE TVA LA PRODUCTIA DE CEREALE, PAINE, CARNE PROASPATA, LAPTE SI LEGUME-FRUCTE PROASPETE (TVA 24%, DIN CARE 9% SA MEARGA CATRE BUGET SI 15% DEDUS PRODUCATORULUI).
Interventia mea poate fi ascultata aici.
[Read More...]